THE PORTRAITS

Self portraits have been a constant feature of my art ever since I was invited to take part in a group exhibition with this theme. Veils, reading, playing an instrument, putting on an earring are themes employed to explore the expressivity of portraits and hands and femininity.

"ShehereZada 2" (2012), oil on canvas, 85/150cm, not available

"SehereZada 1" (2011), 60x130 cm, not available

În picturile prezente Emma Ersek se dovedeşte o excelentă desenatoare, care cu o privire afectivă caută farmecele feminităţii şi reuşeşte să modeleze portrete pe care le pictează cu o asemenea elocvenţă încât orice altceva devine un accesoriu. Legătura cu o incredibilă modernitate, care îşi are însă rădăcina in viziunea compoziţiilor lui Gustav Klimt, constă în tensiunea infuzată de contrastul dintre figure si planurile decorative izvorâte dintr-un cult luxuriant pentru ornament. Receptivă la expresivitatea liniei, utilizată când cu sugestivă gracilitate, când cu fervoare si patos, ştie să modeleze perfect anatomia umană dar nu-şi poate reprima plăcerea secretă de a suprapune suprafeţe ample, animându-le prin alternante pulverizări de stele şi decorative desfăşurări de elmente vegetale, caracteristice Art-Nouvea-ului. Virtuozitatea construcţiei, vivacitatea desenului şi, mai ales, un viguros simţ al tactilului reuşesc să ţină într-o perfectă cumpănă compoziţiile. Alegându-şi drept structură centrala intenţia de a gravita in jurul ideii “oglinzii”, se supune unui risc, căci motivul oglinzii se evidenţiază prin capacitatea de a se impune artistului într-o dublă ipostază, în funcţie de accepţia primară a temei, adică, într-un fel, de modul de a se situa “în afara” sau “înlăuntrul” ei. […..] Compunând în mod armonios suprafeţele tablourilor sale cu o seriozitate care exclude elementarul joc cu tentantul hazard al imaginii in oglindă, Emma Ersek se dovedeşte a avea o bună stăpânire profesionistă a mijloacelor de limbaj pictural, o desenatoare redutabilă prin capacitatea de amanunţire descriptivă si obstinaţia desăvârşirii lucrărilor până la ultima finalizare compoziţională. Stilul acestor portrete se revendică, după cum am mai spus, din Art-Nouveau-ul care a făcut epoca la începutul secolului trecut, in care elementele figurative, combinate cu ornamentul, dau un plăcut efect decorativ. Aşa cum s-a întâmplat mereu, stilurile revin ciclic în atenţia creatorilor şi a publicului şi astăzi poate fi cu plăcere admirată o creaţie caracterizată de o ornamentaţie bogată şi de o eleganţă universală a reprezentărilor. Fără excepţie, aceste figure de tinere care apar încadrate de o ornamentaţie de şuvite sau învăluite în dantele fine sunt o probă de măiestrie şi meşteşug, sprijinită pe totala încredere în expresivitatea figurii umane. Sensualismul blând al tonurilor si energia contrastelor arată o pictură bazată pe tradiţii însuşite cu temeinicie de o tânără artistă care ar merită să poarte girul unui profesionalism asumat.

(Veronica Bodea Tatulea în deschiderea expoziţiei “În oglindă”, Braşov, martie 2012)